Cum a fost la Targul Martisorului de la Politehnica
A fost destul de bine, intr-un final. Dupa o prima zi, cea de luni, in care studentii au facut mai mult prospectie pe la standurile noastre, a doua zi, pe 1 martie (in dulcele stil romanesc, adica pe ultima suta de metri), s-au bulucit cu totii, de zici ca eram pe vremea Impuscatului, cand aducea la alimentara putina carne :D.
Am mai cunoscut si alti colegi de breasla si cred ca asta m-a bucurat cel mai tare:) L-am cunoscut ,,pe viu” si pe Alex, jumatatea tehnica din frumusetile pe care le produce echipa Cadouri pe pereti si cu care eram si prietena pe Facebook. De la el am primit un martisor taaaare dragut, cu o masina retro minunata:) Multumesc inca o data, Alex!
Gabi, o draguta care a participat si ea pentru prima data la un targ handmade, m-a impesionat cu entuziasmul ei si m-a coplesit cu complimente legate de produsele mele, in special de clestisori si de cutiile de bijuterii.
A fost un targ la care mi-a facut placere sa particip, insa de la care nu am fotografii:( Am carat atata bagaj dupa mine, incat nu am mai facut loc si camerei foto…Data viitoare!
Eu una, am plecat de acolo cu zambetul pe buze, imbogatita sufleteste si se uita lumea la mine in metrou, in drum spre casa, cum zambesc fara incetare, de parca imi desenasem pe chip niste colturi de buze ridicate in sus 
Pana s-a intors ea, nu mai era aparatul meu foto…