Marturii cu stanjenei

Anul trecut, inainte sa plec in concediu, am primit o comanda de la o miresica destul de disperata :) Adica cred si eu ca nu i-a fost usor sa gaseasca pe cineva care sa ii lucreze 200 de marturii in 5 zile! Dar eu nu prea stiu sa spun nu… A fost super-galopant si imposibil sa reusesc sa fac asa ceva singura, asa incat am apelat la ajutorul unei bune prietene, Ruxandra.

Dar nu m-am gandit ca anul acesta voi pati la fel, tot inainte de a pleca in concediu :))) Aveam trei comenzi in lucru pe care imi doream sa le predau inainte de plecare, ca sa stau eu linistita si lipsita de stres; sa ma detasez vreo 8-9 zile de subiectul acesta, de altfel atat de drag vietii mele 😉 Credeti ca a fost chip? Nope!

Am primit o comanda pentru un botez care urma sa aiba loc peste o saptamana, iar eu urma sa plec peste vreo 5 zile!!! A fost iarasi greu, cu nopti nedormite, am amanat finalizarea celor trei comenzi in lucru pentru dupa vacanta, dar am reusit sa predau comada cu 4 ore inainte de a pleca din tara, cu lacul cvasi-uscat 😀 Ca niciodata, mi-am facut bagajul intr-o ora si am plecat :)))

A fost palpitant, dar mi-a placut atat de mult aceasta comanda si oamenii pentru care am lucrat-o (parintii lui Cristian), incat a meritat fiecare minut de efort! Iar multumirea lor a fost chiar cea mai mare  si de nepretuit rasplata! Stiti?, genul acela de oameni care parca iti devin prieteni din prima :) Adorabili! Si foarte parolisti, pentru ca s-au tinut si de promisiune si mi-au trimis fotografii de la eveniment, fotografii care includ si marturiile lucrate de mine.

Casetutele de lemn au fost integral pictate manual si, pentru ca tema evenimentului a fost stanjenelul, am mai avut de facut fata unei noi provocari (pe langa cea legata de acel dead-line sinucigas de predare 😀 ): sa pictez stanjenei pentru prima data ever!

Ma bucur ca v-am cunoscut, familie minunata! Sa va fie copilul sanatos, norocos si ocrotit! :)

Mai multe detalii despre aceasta comanda gasiti aici.

Umerase tomantice pentru miri

Cum toamna si-a intrat in drepturi de-a binelea si cum sezonul nuntilor inca este in plina derulare, nu a fost surprinzator sa primesc si o comanda de umerase pentru miri care sa fie pictate in tema de toamna. Dar mi-a facut o mare placere sa le realizez, mai ales ca le-am pictat manual si asta ma bucura teribil.

Mirii nu au dorit o personalizare exacta a acestor umerase care sa odihneasca straiele festive din cea mai frumoasa zi a vietii lor de pana acum, de aceea ne-am limitat doar la inscriptionarea cu MRS si MR intr-un auriu foarte cald si frumos asezonat cu restul culorilor din fragmentul de peisaj tomnatic.

Umerasele, cu miri cu tot, au plecat la Suceava :)

Casa de piatra!

Aici gasiti alte detalii.

Muuuulta lavanda :)

Inainte sa plec in concediu, cu mai putin de doua saptamani, am primit un telefon de la capatul caruia vocea feminina incerca sa isi pastreze calmul, insa -sincer!- era ceva disperare in ea. O prietena a unei domnisoare care peste doua saptamani devenea doamna dorea 130 de marturii de nunta, cutiute cu tema lavandei… 130! Si mai putin de doua saptamani…hmmm… Cum inca nu am invatat prea bine sa spun nu (inca lucrez la aspectul acesta :) ), i-am cerut putin timp sa ma gandesc la o solutie pentru aceasta situatie. Nu este treaba mea sa emit judecati de valoare vis-a-vis de deciziile personale ale oamenilor, insa aceasta decizie, de a comanda marturii de nunta cu doar doua saptamani inainte de un eveniment atat de important, ma viza acum si pe mine, asa ca nu m-am putut abtine sa nu ma intreb cum s-o fi ajuns in situatia aceasta. Oricum, simteam ca trebuie sa rezolv cumva, dar singura era de domeniul fantasticului, asa ca mi-a venit ideea sa o sun pe buna mea colega de breasla si prietena, Ruxandra, si sa o intreb daca ma poate ajuta ea. Draguta si minunata cum o stiu, fireste ca mi-a sarit in ajutor :) Si asa am ajuns sa facem noi un featuring, eu am inceput comanda, ea a continuat-o, a finalizat-o si a predat-o, intrucat eu nu mai eram nici macar in tara la acel moment.

Multumesc din suflet, Ruxi, pentru tot!

Din nou, marturii de nunta cu multa lavanda

Dar, de data aceasta, tehnica dorita nu a mai fost shabby chic, ci o culoare suava si uni, care mie imi place foarte mult: ivoire.

O comanda maaaare (150 de unitati), detaliata tehnic aici, care mi-a mancat iarasi vreo 2-3 saptamani cu nopti cu tot :).

Initial, comanda trebuia sa fie altfel. Am plecat de la ideea unor avioane pe care sa le modelez din lut (Bogdan, mirele, este pilot) si a unor saculeti care sa fie umpluti cu lavanda (Irina, mireasa, este o romantica). Dar, pe parcurs, lucrurile s-au mai schimbat si pana la urma am ajuns tot la minicuferele din lemn, decorate cu lavanda. Trebuia sa le umplu cu lavanda varsata, insa la mostra Irinei nu i-a placut foarte mult cum arata, asa incat i-am propus sa facem mici buchetele din crengute de lavanda, pe care sa le prind delicat cu o panglica din saten lila. Ideea aceasta i-a suras :). Ce e drept, pentru mine asta a insemnat ca in ziua livrarii sa ma bag in pat la 6.30 dimineata, dupa multe nopti in care ma culcasem numai la 3-4. Dar, cand la livrare a exclamat ,,Sunt superbe!”, toata oboseala a disparut 😉

Sa fie sanatosi, sa aibe casa de piatra si petrecere minunata!

Marturii de nunta…Lavande de provence

Sa continuam pe tema lavandei. In acest week-end, are loc un fericit eveniment la care -cu toata fericirea – am contribuit si eu putin, in mod … fericit :)

Despre Cristi pot spune ca este un barbat foarte prins si ocupat, care abia a gasit timp sa se insoare. Dar ce bine ca a facut-o! 😉 ,,Negocierile” le-am purtat cu mama lui, d-na Mariana, care a dorit sa ii degreveze pe tineri de cat mai multe probleme organizatorice, inclusiv de aceea a marturiilor care se vor afla pe mesele festive, in chip de recunostinta pentru toti nuntasii prezenti. Dar la livrare s-a prezentat Cristi si va spun sincer ca m-am bucurat din toata inima sa aud un barbat exclamand ,,Doamne, ce frumoase sunt! Te voi recomanda!” Asta a fost cea mai mare rasplata pentru efortul depus, care nu a fost deloc mic, ba a fost atat de intens, incat -pentru prima data- l-a implicat masiv si pe Vali (care, in paranteza fie spus, a inteles munca mea cu totul altfel acum 😉 ).

Le doresc mirilor, Cristina si Cristi (frumoasa asociere de nume, asa-i?), casa de piatra, fericire si intelepciune multa! Si petrecerea de sambata musai de poveste acolo, la Palatul Ghika!!! Ah, si sa ne reauzim la botez :)))

Detaliile comenzii le gasiti aici.